Adierea vantului imi mangaia fata si ma simteam libera....simturile mele erau in armonie cu natura.Totdeauna am fost atrasa de natura,de liniste,de sunetele naturii...adierea vatului,fosnetul ierbii,a lanului de grau,a macilor inbujorati,si zumzetul albinelor harnice....faceam parte dintre ele ...eram corp comun cu ele.Ma simteam ca un fluture care zburda fara griji....macar pentru un timp...Sant mai fragila din fire,si stresul cotidian ma innebuneste....Imi place sa visez,sa meditez,sa ascult susurul apelor curgatoare,sa privesc rasaritul si apusul...Mereu mi-am dorit sa pot zbura,sa plutesc pe deasupra norilor...sa simt spatiul in cele patru dimensiuni...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu