31 august 2012

Nostalgii....nostalgii....

 Sa privesc cerul cu nori,ori cu stele...sa miros iarba proaspat cosita,sa ascult fosnetul ierbii si cantecul greierilor...e o placere de neegalat.
 Apusul,iti da nostalgia frumoaselor clipe ale omului liber....
 Amintirea copilariei,ma reanprospateaza cu energie si vitalitate...
 Privesc catre trecut si incerc sa aduc la viata cele mai dragi clipe ale vietii mele...
 ...apa,este o minune a naturii pe care putini o constientizeaza,este transparenta,rece si buna...imi oglindesc chipul in ea si imi potolesc setea...
  • Lanul de grau fosneste usor,miroase a copt si trebuie secerat.....ma joc cu micsunelele ce au crescut la marginea lanului si simt mirosul lor pe care-l caut si acum,dar nu-l mai gasesc...albastrelele le ampletesc intr-o coronita cu spice de grau si micsunele...fluturii colorati se aseaza pe florile de pe rochia mea...ma simt ca o regina neancoronata a naturii...asta e lumea mea.
  • Desenez zborul pe care il visez...aripile pe care doresc sa le intind catre eternitate........
  • Cand privesti cerul,ramai fascinat de culorile lui care se schimba mereu,de nu ai timp sa imortalizezi o imagine preferata...Nici aparatul foto nu poate reda minunatele culori ce le putem percepe cu ochiul liber.In pictura nici atat nu reusim sa redam fascinatia naturii...redam ceva,dar nu vom reusi niciodata sa-L intrecem pe marele artist care este Creatorul...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu